Bugetul, o poveste greu de deslușit pentru omul de rând, și care, an de an, este tot mai complicat de construit chiar și pentru specialiști. Evident, criza economică a contribuit și ea din plin la aceste greutăți, iar eforturile experților guvenamentali trebuie apreciate la justa valoare, eforturi puțin vizibile de către majoritatea covârșitoare a populației.
Pentru aceștia, rezutatele căutării finanțelor necesare unui buget viabil și apropiat de necesiățile unui stat modern, afiliat UE, se limitează la diverse creșteri de taxe și impozite. Asta vede omul simplu și, evident, nu este prea mulțumit de această evoluție care, așa simte el, se sprijină tot pe portofelul celor mulți, portofel care și așa este din ce în ce mai rahitic.
Dar poate Guvernul nu caută unde trebuie sau, mai bine zis, poate există resurse semnificative și în alte zone care ar putea contribui atât la buget, cât și la revigorarea unui sector economic acum aflat într-un nemeritat impas.
Să mă fac înțeles. Lucrez de mulți ani, ca specialist, într-un sector altădată foarte dinamic, dar care prezintă și va prezenta încă multă vreme un potențial foarte important: piața imobiliară.
Ei bine, Executivul, în special ministrul delegat pentru Buget, domnul Liviu Voinea, ar trebui să privească mult mai atent către această oportunitate încă nevalorizată la nivelul pe care îl merită.
Iată despre ce este vorba: piața obligațiunilor ipotecare. Care în România nu există. Dar care ar putea arunca în piața de capital peste 3 miliarde de euro. Firește o asemenea sumă ar putea aduce un sprijin substanțial și la Buget. Aș spune că nu este o cifră tocmai neglijabilă, nu?, domnule ministru Voinea?
Haideți să vedem despre ce este vorba cu adevărat. Ziceam mai sus despre 3 miliarde de euro. Această sumă nu am scos-o din pălăria mea de magician, ci este calculată foarte precis de specialiști reputați în domeniul bancar, care estimează că la actualul sold al creditelor ipotecare, de 8 miliarde de de euro, băncile ar putea accesa resurse suplimentare de peste 3 miliarde euro prin emiterea de obligaţiuni ipotecare. Această sumă reprezintă resurse de finanţare pe termen mediu şi lung, care, odată listate la Bursă, ar pune umărul şi la dezvoltarea pieţei de capital. Pe cale de consecință, ar contribui și la Bugetul pentru care se fac atâtea și atâtea eforturi.
Pentru comparație vă mai ofer câteva cifre. Astfel, potrivit dlui Sergiu Oprescu, preşedintele executiv al Alpha Bank, la nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, segmentul obligaţiunilor ipotecare, inexistent în România, reprezintă 25% din totalul creditelor ipotecare. Piaţa obligaţiunilor ipotecare la nivelul UE 27 a ajuns la valoarea de 1,9 trilioane de euro, iar cei mai buni emitenţi sunt: Franţa, Italia, Spania, Germania, Danemarca şi Suedia.
Dar și țări mult mai apropiate statutului nostru de țară fost comunistă au exploatat acest segment. Astfel, Polonia, o ţară pe un trend ascendent, şi Cehia, cea mai reprezentativă, unde stocul de obligaţiuni ipotecare este de 8,1 miliarde euro.
Desigur, obligațiunile ipotecare sunt strâns legate de piața creditelor ipotecare. În România, există credite ipotecare, dar, în mod inexplicabil, nu există obligațiuni ipotecare.
Astfel, dacă în Bulgaria, procentajul creditelor ipotecare acordate populaţiei este de 12% din PIB, în România există opt miliarde de euro în credite ipotecare, adică 5,6% din PIB. Între septembrie 2009 şi septembrie 2012,creşterea creditelor ipotecare în România a fost de 2,9 miliarde de euro, asta însemnând că încă 83.000 de familii s-au finanţat prin credit ipotecar pentru achiziţionarea unei locuinţe.ATENȚIE: În UE , un procent de 25% din totalul creditelor ipotecare emise sunt finanţate prin obligaţiuni ipotecare. La noi, probabil că mă repet, acest important instrument nu există…
În schimb, avem cadrul juridic necesar, dar în totalitate neexploatat. Pe scurt, avem o lege adoptată încă din 2006 (Legea 32/2006), dar care nu a fost suficient de atractivă pentru emitenţi şi investitori. Voi preciza că, potrivit specialiștilor din mai multe bănci comerciale, respectiva lege a devenit, între timp, desuetă…
Mai există un aspect, poate unul foarte important: România rămâne singura ţară din Europa fara o emisiune de covered bonds, lucru care ne pune într-o lumină defavorabilă şi în ochii investitorilor, pentru că. obligaţiunile ipotecare reprezintă un instrument solid de accesare a pieţelor financiare chiar şi în perioada crizei.
Ca să nu mai lungim subiectul, iată câteva motive în favoarea adoptării cât mai rapida a obligaţiunilor ipotecare:
– oferă stabilitate surselor de finanţare, permiţând creşterea predictibilităţii profilelor de maturitate
– permit emitentului diversificarea bazei de investitori, atât ca geografie, cât şi ca tip de investitor
– sursă de finanţare , chiar şi în vremuri de instabilitate financiară, datorită faptului că performanţa obligaţiunilor ipotecare este conectată la performanţa obligaţiunilor de stat din ţara emisiunii şi mai puţin la performanţa emitentului
– sursă de finanţare ieftină (datorită calității creditului).
Și dacă tot am ajuns aici, trebuie spus și faptul că lăudabilul Programul Prima Casă nu este accesat pentru construirea de locuinţe noi şi trebuie cât mai rapid revizuit.
PS: Acest articol se constituie de fapt într-o sesizare către oricare dintre specialiștii Guvernului care sunt interesați, prin forța funcției sau nu, de alcătuirea unui buget cât mai bogat și bine structurat, începând cu domnul Liviu Voinea, un specialist de mare anvergură și cu un viitor fără îndoială foarte strălucit…
