Stimate doamne, stimaţi domni, în lumina recentelor evenimente petrecute din ce în ce mai aproape de graniţele Ţării, lansez acest document prin care sper să găsesc înţelegere şi responsabilitate istorică pentru construirea de către factorii îndrituiţii a unei strategii de apărare unitare, viabile şi transparente, cu aprobarea cetăţenilor români.
Este limpede că securitatea unei ţări este prioritară pentru ridicarea şi asigurarea bunăstării oamenilor. Acest lucru nu poate şi nu trebuie realizat altfel decât ţinându-se seama de opiniile cetăţenilor, opinii care trebuie să-şi găsească expresia şi în politica naţională de securitate. Un stat fără control parlamentar în sectorul de securitate şi cel militar nu poate fi considerat ca o democraţie cu adevărat viabilă.
Politica de securitate a statului român, relativ la riscurile pe care le prezintă escaladarea războiului în Ucraina, fenomenului corupţiei, relaţionat cu crima organizată şi explozia nemulţumirilor sociale, toate din ce în ce mai greu de gestionat, reprezintă o problemă şi o preocupare de maximă şi permanentă actualitate. Abordarea prospectivă şi elaborarea concepţiei integrate privind combaterea acestor fenomene ţin cont de mutaţiile din perioada imediat următoare a unei crize de pace între U.E. si Rusia, şi urmăresc valorificarea şi consolidarea poziţiei de factor de stabilitate pe care România o are în zona ei de existenţă şi acţiune.
De asemenea, este la fel de limpede că nu toţi parlamentarii au cunoştinţele şi competenţa necesară pentru a trata aceste probleme în mod eficient. Evident, competenţa parlamentară este cheia asigurării unui control parlamentar adecvat al sectorului de securitate şi apărare.
Coroborând conştient şi responsabil aceste două chestiuni, mă simt dator să fac un apel pentru crearea unui efort concertat în vederea construirii vectorilor autentici ai interesului naţional, însărcinaţi cu abordarea specifică a importantei problematici a securităţii naţionale.
Elaborarea unei Concepţii integrate privind securitatea şi apărarea în cadrul Strategiei militare a României, presupune, în principal: cunoaşterea situaţiei operative în cadrul Sistemului Naţional de Apărare şi a noilor misiuni pe care acestea le execută în situaţii de criză, stabilirea acţiunilor acesteia pentru asigurarea ordinii constituţionale în caz de război; evaluarea factorilor ce determină realizarea sistemului de elemente mobile necesar la intervenţie şi, în plus, care sunt cerinţele minime ale asigurări unei riposte graduale în raport de cerinţele impuse pentru securizarea frontierei de est şi contracararea dinspre cele două mari direcţii: Rusia, Ucraina.
Acum, de la aceasta tribună, lansez invitaţia tuturor membrilor Parlamentului, Preşedintelui Senatului, Preşedintelui Camerei Deputaţilor, şefilor de grupuri parlamentare, şefilor de partide parlamentare, Preşedintelui Republicii, Primului Ministru, mass media, societaţii civile şi tuturor instituţiilor statului să iniţieze şi să sprijine înfiinţarea unui grup parlamentar cu rolul de forum informal şi de reflecţii pe probleme de securitate şi de apărare care să reprezinte toate partidele, dar şi ambele camere parlamentare. Propun ca acest laborator de idei să fie intitulat:
“Grupul informal parlamentar pe probleme de securitate şi apărare din România”
Propun ca acest grup să aibă ca principale atribuţii următoarele:
1) rezolvarea problemei mobilizării, a pregătirii trupelor si rezervelor pentru o luna de război
2) studierea situaţiei actuale, şi elaborarea unei noi politici naţionale de securitate flexibile şi imediat aplicabile
3) dezvoltarea de mecanisme parlamentare eficiente şi implementabile rapid şi solid în sectorul de securitate
4) iniţierea de dezbateri parlamentare pe probleme de securitate
5) reexaminarea periodică a strategiei de apărare naţională, cu elaborarea si prezentarea imediata a documentelor majore legate de securitatea şi apărarea naţională
6) lansarea de anchete parlamentare speciale destinate problemelor de securitate
7) identificarea şi anunţarea fără întârziere a problemelor specifice ce solicită dezbateri parlamentare, precum scandaluri ce pot periclitata stabilitatea naţională, suspiciuni grave legate de securitate sau dezastre naturale ce ameninţă populaţia şi dezvoltarea firească a societăţii noastre
8) obligativitatea de a-şi aduce contribuţia, a asigura participarea şi urmărirea dezbaterilor şi deciziilor semnificative din arena internaţională
9) iniţierea şi întreţinerea unui dialog permanent bazat pe încredere, implementarea unor linii de comunicare deschise şi implicarea transparentă alături de oficiali din securitate şi de apărare
10) identificarea şi controlul resurselor necesare în ceea ce priveşte dezvoltarea, aplicarea şi revizuirea permanentă a politicii de securitate şi de apărare
11) adaptarea politicii naţionale de securitate la noile ameninţări globale sau regionale precum şi supravegherea terorismului şi crimei organizate
12) studierea şi stabilirea implicaţiilor financiare şi economice necesare dar şi elaborarea datelor corespunzătoare la ceea ce se poate numi contribuţia efectivă a naţiunii la efortul de asigurare pe termen lung a nivelului de securitate necesar
13) analizarea impactului politicii de securitate şi efectele aplicării ei în sfera relaţiilor externe şi stabilităţii regionale
14) definirea cu precizie a politicilor publice privind securitatea şi apărarea (elaborare, proces decizional, aplicare şi evaluare)
15 ) asigurarea sprijinului public şi a legitimităţii politicii adoptate prin transparenţa dezbaterilor parlamentare legate de problemele de securitate
16) identificarea şi apoi apelarea la consultanţi externi pentru a realiza audituri speciale în domeniul de securitate şi apărare
17) implicarea democratică şi responsabilă în procesul de dezvoltare, de luare a deciziilor, de aplicare şi de evaluare a politicii naţionale de securitate,
18) crearea unor bănci de date şi informaţii specifice despre diverse aspecte ale procesului de decizie in domeniul securităţii în vederea solicitării de informaţii pertinente pentru supravegherea şi verificarea deciziilor
19) aplanarea tensiunilor prin negocieri politice
20) întărirea permanentă a competenţelor şi capacitaţilor Parlamentului prin cursuri şi seminarii de pregătire de specialitate
21) asigurarea publicării întrebărilor şi răspunsurilor, a chestiunilor esenţiale şi cu impact social în documente oricând accesibile publicului larg
Sper ca aceste propuneri, care vin în această etapă de haos planetar, declanşat după spargerea bipolarităţii şi reconfigurarea politică şi strategică a lumii, când se înfruntă şi se confruntă cel puţin două tendinţe, considerate, câteodată, ireconciliabile,– cea a globalizării şi cea a fragmentării, aproape toate conceptele şi chiar şi realităţile directe se reconstruiesc, după arhitecturi holistice, fractale sau bizare, spun ca sper sa avem puterea de a ne pregătii serios si acolo unde avem probleme să cerem ajutor, cu ocazia asta vom vedea si cine ne sunt prieteni cu adevărat. Cred ca relaţia trebuie să înceapă cu Polonia, in rest aştept punctele dv. de vedere
17.03.2015
Deputat român Ninel PEIA