Cu mai bine de zece săptămâni în urmă am avut curajul, dar şi nebunia, de a mă lua de piept cu un adversar extraordinar de puternic: mafia medicamentelor. Pe atunci, am ridicat o întrebare perfect logică şi care mi-a adus numai necazuri. În cazul valului de îmbolnăviri cu e-coli sau sindrom hemolitic uremic la

Expunere de motive LEGE pentru „Inocenţa Copilăriei” privind interzicerea cursurilor de educaţie sexuală în învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, fără acordul scris al părinţilor sau tutorelui. Sub diferite pretexte, unele de-a dreptul hilare, precum acela că tot mai multe fetiţe de 11 ani merg deja la psiholog ca să-şi trateze problemele din dragoste, sau că

Nu e menirea mea, ca membru al Legislativului, să tot trag semnale de alarmă vizavi de pericolele care ne dau târcoale de când fragila noastră democraţie s-a reînfiripat în România. Dar nici nu pot sta deoparte atunci când există informaţii despre infame nelegiuiri ce pun în pericol viaţa copiilor noştri, şi chiar a noastră. Am

  „Și chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge. Și chiar de nu voi fi nici candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit să aprind lumina.”—Nicolae Titulescu Ca să fie limpede din capul locului: Nu sunt împotriva vaccinurilor (fiecare are dreptul de a accepta sau refuza o intervenţie medicală). Nu sunt împotriva

Pericolul este iminent. Democraţia este în pericol. Ţara are nevoie de oastea “conştiinţei naţionale” Revoluţia din 89 pare atât de departe şi totuşi mulţi dintre noi se minunează întrebându-se de ce evoluţia noastră pe toate planurile este atât de lentă. Speranţele acelui decembrie sunt şi astăzi deziderate. În unele privinţe putem vorbi chiar de mici

Joseph S. Nye este un politolog american atât de titrat încât nici nu aş şti ce să aleg ca să îl fac să crească în ochii dumneavoastră. Am să fac referire la această somitate folosind un termen mai simplu. Îl voi numi academician, aşa cum cred că ar trebui să avem şi noi din ce

Deunăzi am trecut pe lângă ce a fost odată  fabrica Timpuri Noi. Nu sunt nostalgic, ştiu că progresul este singura cale. Dar, am observat ceva care m-a emoţionat. În plin şantier, acolo se aflau două megamacarale, din acelea la care ameţeşti dacă le cauţi cabina macaragiului. Şi ce zăresc eu? Ambele macarale aveau în vârf

Acum mă aude cineva? – Ninel PEIA, deputat Român La numai un atentat pe zi, teroriştii ar putea ţine Europa în priză minimum un an. Un eufemism care dacă nu ne îngrijorează chiar acum nu dă decât măsura inconştienţei politice a unei Europe hipnotizate de şarpele crimei gratuite. Anul trecut, în prima decadă a lunii

Vai, câţi m-au înjurat şi blestemat atunci când am scris că în Clubul Colectiv a acţionat o mână criminală. M-au făcut ţicnit, adept al teoriei conspiraţiei, dar n-am citit nici un comentariu care să aducă argumentele necesare pentru a combate afirmaţia mea. Invective şi atât, probabil de la persoane pentru care “a gândi” ţine de

  Unul dintre puţinii siniştrii ai şcolilor româneşti, Daniel Petru Funeriu, m-a tratat recent, pe englezeşte, de “moron”, fiind la doi paşi să mă păgubească fie de două palme serioase, olteneşti, fie să mă îndemne să-l arunc în văltoarea tribunalelor pentru insultă. Dar asta nu explică şi de ce s-a luat el de insignifianta mea

Daniel Petru Funeriu este unul dintre numele de tristă amintire pe care îl credeam şters definitiv din prezentul şi viitorul politic al României. Dar, nu, asemenea unui vierme intestinal, când prinde un moment favorabil, această fantasmagorică fiinţă se iţeşte din nou căutând loc prielnic pentru a-şi depune pestilenţialele ouă pe unde o putea, numai vizibile