
Deputatul PSD Ninel Peia a avut o interventie de la Tribuna Parlamentului. S-a exprimat concis si totodata prin vorbe simple, dar spuse cu mestesug, a infierat o meteahna veche de vreo doua decenii: a dezaprobat ferm un fenomen care tinde, in ultima vreme, sa sifoneze din ce in ce mai mult si mai serios imaginea Romaniei in lume. I-am preluat discursul si l-am postat pe pagina mea pentru ca imi par sincere aceste idei, pornite din impulsul unui suflet nobil. In plus, alocutiunea este facuta la modul elegant, fara atacuri la persoana. Imi aminteste de rafinamentul oratoric al lui Nicolae Iorga. Principiile pe care le am de o viata si modul de a gandi se regasesc in discursul lui Ninel Peia. Ca si el, nici eu nu pot accepta justetea unor sintagme de genul ”parlamentarii dorm in fotolii”, ”medicii buni pleaca, raman ciurucurile”, ”justitia e corupta”, ”profesorii sunt incompetenti” sau ”politia nu face nimic”. Astfel de afirmatii nu aduc nimic bun imaginii Romaniei. Si implicit, nici noua! Ele nu fac altceva decat sa ne prezinte ca pe o tara corupta, neputincioasa si resemnata in fata greutatilor si problemelor grave cu care se confrunta. Pe de alta parte, nu poti sa culpabilizezi o intreaga societate plecand de la un rationament inductiv . Altfel spus, sa generalizam plecand de la un caz individual. Avem profesionisti de o calitate mai presus de orice dubiu, in aproape fiecare domeniu in parte. Avem profesori de o certa valoare, medici care fac minuni in meseria lor, jurnalisti cu probitate morala, politicieni care pot oricand concura cu Nicolae Titulescu la capitolul integritate morala. Iar lista poate continua la nesfarsit. Numai ca, in loc sa-i scoatem in fata pe cei care ne fac cinste, preferam sa vorbim la nesfarsit despre gunoiul din batatura casei, pe care orice gospodar ar trebui sa il arunce la tomberon (depinde cine vine sa ia gunoiul si de ce natura sunt contractele incheiate cu statul !).
Alte tari au un electorat mai pragmatic. Oamenii intorc ochii ori de cate ori politicenii aleg sa-si spele rufele murdare in public. Si ca atare carpele sfarsesc prin a fi albite la adapost de privirile indiscrete ale celor din jur. Cred ca si pe dumneavoastra va cuprinde un sentiment de jena atunci cand asistati la scandalurile din lumea mondena. Acelasi dezgust ma incearca si pe mine. Probabil se vede asta dupa grimasa pe care o am atunci cand prezint asemenea fapte de viata! Romania a importat o tehnica nefireasca. Una care nu ne-a fost niciodata caracteristica. Ajungem sa adulam aceste personaje care devin mai importante decat insasi starea natiunii. O frenezie de neinteles ne cuprinde si ne trezim ca ne place sa privim pe gaura cheii. In schimb, depridem prostul obicei de a arata cu degetul spre tot ceea ce nu ne convine. Uitam de bunele maniere invatate de la parinti si dascali. Tocmai pe ei am ajuns sa-i hulim! Mai grav, uitam de cei 7 ani de acasa si ne transformam in judecatori! Faptele izolate le percepem exagerat si blamam un intreg. Uitam sa fim toleranti si sa oferim celor din jurul nostru o a doua sansa: de a se indrepta. De a-si corecta puseurile de imoralitate.
Iata ca un om simplu, ales sa ne reprezinte, spune de la Tribuna Parlamentului lucrurilor pe nume, aratand cat de usor ne putem pune in primejdie crezurile mostenite din strabuni.
Ideile deputatului Ninel Peia merita sa fie preluate si raspandite. Asa cum ma astept sa se intample ca, tot de la Tribuna Parlamentului, cineva sa vorbeasca si de cele doua campanii ale noastre, declansate pe Facebook : « Doneaza un leu si salveaza o viata » si « Ofera un loc de munca si salveaza o intreaga familie ».
Ei, politicienii, au parghiile necesare sa dea concretete acestor actiuni simple!
Lectia de elocinta a deputatului Ninel Peia, predata din Inaltul Tribunei, ne obliga sa credem ca avem putere de convingere in fata unor oameni alesi de noi toti! Ca isi vor apleca urechea si spre tipetele de deznadejde ale maselor. Pentru ca pana la urma un politician are si o indatorire fata de popor. Fata de noi toti!